Atunci când mintea ta se afla în conflict, nudepăşeşti conflictul, alergând întredouă poziţii opuse. Aceasta nu va face decât să creeze un conflict şi maiintens. Depăşeşti conflictul, acceptând ambele poziţii.
Iubirea nu îl alege niciodată pe un frate în defavoarea celuilalt. Ea nuvede niciodată o soră ca fiind mai bună sau mai merituoasă decât alta. Eaafirma calitatea amândurora de a fi oameni.
Dacăsentimentele pozitive şi negative sunt prezente, iubirea nu respinge pe unul şiîl îmbrăţişează pe altul. Ea acceptă faptul că amândouă sunt prezente. Eaîmbrăţişează totalitatea a ceea ce este, cu toată aparenta ei contradicţie.
Iubirea transcede orice fel de dualism.
Eaare multe părţi, multe feţe, e răbdătoare şi toleranţă.
Eaştie că noi vom fi în regulă. Are încredere că vom invăţa ceea ce avem nevoiesă învăţăm – atunci când vom fi gata să învăţăm.
A-L căuta pe Dumnezeu este o încercarenerealistă. Ea duce în mod inevitabil la o fundătură. Nu Îl poţi găsi peDumnezeu undeva în afară, în lume, pentru că Dumnezeu nu există separat detine.
Totceea ce este Dumnezeu, eşti şi tu, în mod potenţial. Scânteia divină este îninteriorul tău.
Dacătu nu vezi acel potenţial în tine însuţi – în fraţii tăi şi în surorile tale –la ce bun să-L cauţi pe Dumnezeu? Chiar crezi că Îl vei găsi pe Dumnezeu, ca peo entitate oarecare, separată de conştiinţa ta?
Perioadele de odihnă şi relaxare sunt tot atâtde importante pentru bunăstarea conştiinţei noastre, ca şi perioadele deactivitate. Odihna sprijină activitatea. Activitatea necesita odihnă.
Unadintre cheile necesare pentru a duce o viaţă plină de graţie divină constă în aînţelege când avem nevoie să ne odihnim şi când avem nevoie să muncim, cândavem nevoie să fim singuri şi când avem nevoie să fim cu ceilalţi, când avemnevoie să dăruim şi când avem nevoie să primim.
Răspunsurile la problemele noastre de învăţământ nu vor fi rezolvatealocându-le mai mulţi bani sau construind şcoli mai mari. Trebuie să ne dămseama că mai mare nu înseamnă în mod necesar mai bun – iar a cheltui mai multpoate duce, de fapt la o calitate mai proastă. Acestea sunt, poate, afirmaţiinepopulare – dar unele pe care trebuie să începem să le înfruntăm.
Răspunsul va fi găsit în reconstruirea societăţii noastre tribale,constând din multe grupări sociale mici şi diversificate, în care copiii sesimt iubiţi şi conectaţi unii cu alţii. El va fi oferit de locuri unde mama –sau cineva care joacă rolul mamei – şi tata – sau cineva care joacă rolul tatei– înseamnă acasă. Aici e locul în care copiii se vor simţi în siguranţă şi undevor învăţa cel mai mult.
Nu contează de câte ori ai citit sfintelescripturi. Nu contează câte mantre sau rugăciuni ai spus ieri sau alaltăieri.Dacă iubirea nu apare acum – nu apare, pur şi simplu. Nu contează câţi Buddhasau sfinti ţi-au venit în întâmpinare.
Viaţa are urcuşurile şi coborâşurile ei, fluxul şi refluxul ei. Aceeaşi vibraţie poate fi găsită şi în propria noastră conştiinţă. Uneori, suntem veseli. Alteori, suntem trişti. Uneori, suntem încrezători şi iubitori; alteori, suntem plini de teamă şi în defensivă.
Atunci când avem răbdare şi privim în profunzime, vedem că lucrurile se schimbă în mod constant – atât în lumea din afară, cât şi în propria noastră conştiinţă. Culmile devin văi. Tristeţea cedează în fata bucuriei. Ceea ce pare un eşec, se dovedeşte a fi o binecuvântare deghizată.
Uneori, sentimentele noastre ne copleşesc.Dar, de obicei acest lucru se întâmplă pentru că ne temem de ele şi încercam săle îndepărtăm.
Înloc să opui rezistenţă sentimentului şi să încerci să-l faci să dispară,încearcă să respiri în el. Foloseşte respiraţia pentru a stabili un loc depace, în care poţi începe să fii împreună cu sentimentele tale, să le accepţişi să înveţi din ele.