02. Veghea (Vigilenta)

beetle mandala

VEGHEA

Atenţia mereu trează este calea către viaţă.
Prostul doarme
Ca şi cum ar fi deja mort,
Dar Maestrul este treaz
Şi trăieşte etern.

El veghează.
El este curat, senin.

Cât de fericit este El!
Pentru că El ştie că a veghea înseamnă viaţă.
Cât de fericit este,
Urmând calea celor treji!

Cu multă perseverenţă
El meditează, căutând
Libertatea şi fericirea.

Stai treaz, gândeşte, veghează.
Lucrează cu grijă şi atenţie.
Rămâi pe cale
Şi lumina va creşte în tine.

Prin veghe şi muncă
Maestrul îşi creează pentru sine o insulă,
Pe care potopul n-o poate distruge.

Prostul este fără grijă.
Dar Maestrul îşi menţine vigilenţa trează.
Aceasta este cea mai preţioasă comoară.

El niciodată nu cedează dorinţei.
El meditează.
Şi în puterea propriei hotărâri
Descoperă adevărata fericire.

El înfrânge dorinţa—
Şi din turnul înţelepciunii
Priveşte în jos fără patimă
Asupra mulţimii îndurerate.
Din vârful muntelui
Priveşte jos către acei
Ce trăiesc la nivelul pământului.

Vigilent printre cei fără minte,
Treaz în timp ce alţii visează,
Iute asemenea unui cal de curse
Maestrul goneşte ca vântul prin viaţă.

Datorită atenţiei mereu treze
Indra a devenit regele zeilor.
Cât de minunat este să veghezi,
Ce nesăbuire să dormi.

Cerşetorul ce-şi păzeşte mintea
Şi se teme de capriciile gândurilor proprii,
Arde complet orice înlănţuire
Cu focul vigilenţei.

Cerşetorul ce-şi păzeşte mintea
Şi se teme de propria-i confuzie,
Nu poate cade.
El a găsit drumul spre pace.


http://www.labirintul-sufletului.home.ro/index.html


VIGILENTA


21.
Vigilenta conduce la starea fara de moarte,
neglijenta  - la domeniul mortii.
Cei care sunt vigilenti nu mor
- neglijentii sunt ca si cadavre.


22.
Constienti cu desavarsire, pretutindeni si mereu,
inteleptii cu mintea vigilenta se bucura, fericiti si siguri ca vor atinge beatitudinea.


23.
Cei a caror minte este absorbita, constant, care lupta fara ragaz, care triumfa cu cumpatare,
realizeaza incomparabilul: extinctia, suprema fericire ¹⁴.


24.
Cei a caror energie este treaza,
cei care au o constienta clara,
circumspecti, fara pata, puri, stapani pe sine, puternici, fideli in practica, vigilenti,
aceia isi vor realiza propria lor excelenta. ¹⁵


25.
Printr-un curaj cutezator, si minte vigilenta,
prin stapanire de sine si renuntare,
creeaza-ti, o, inteleptule,
o insula pe care nu o vor cufunda talazurile.




26.
Nechibzuitii se abandoneaza fara lupta, neglijentei;
Dar inteleptul isi pastreaza vigilenta ca pe darul sau cel mai de pret.


27.
Nu va lasati in seama nepasarii,
nu urmati placerea simturilor.
Calugarul absorbit in sinea sa este aproape de fericirea suprema. ¹⁶  


28.
Inteleptul care, prin curaj si prin puterea vigilentei sale, s-a eliberat de ingrijorare,
priveste,  de la inaltimea intelepciunii, fara suferinta, aceasta lume de suferinta;
tot asa cum cel care a atins culmea unui munte ii priveste pe locuitorii vailor de jos,
la fel si inteleptul contempla cu mintea invincibila nesabuitii si nebuniile lor.


29.
Reflexiv printre nechibzuiti, treaz printre adormiti,
tot asa cum un armasar de sange nobil depaseste in viteza o biata gloaba,
la fel si inteleptul umbla lasand totul in urma. ¹⁷


30.
Prin vigilenta, Manghava, stapanul zeilor, si-a asigurat locul cel dintai.
Vigilenta este venerata – neglijenta, dispretuita. ¹⁸


31.
Calugarul care se bucura de curaj fara margini recunoaste primejdia indiferentei
si resimte fiecare din legaturile existentei, subtila sau grosiera, ca o flacara devoratoare.


32.
Calugarul care se bucura de curaj fara margini recunoaste primejdia indiferentei .
Scapat din nepermanenta – el  este aproape de extinctie.




________________
¹⁴ Paradoxal, extinctia  nu este egala cu chietismul , cu cautarea pacii si linistii interioare. Nirvana nu este fructul contemplatiei si al inactiunii intr-o asceza mortifiera asa cum isi imagineaza toata lumea. „Fericirea suprema” pe care o propune Buddha este cea a sufletului eliberat de povara dorintelor si presiunilor interioare. Iar aceasta eliberare, care este insasi esenta vietii monahale, se realizeaza mai degraba prin catharsis.


¹⁵ „Excelenta” in sensul de ceea ce este specific si unic unui suflet.


¹⁶ Din nou ideea clara ca trebuie sa fii orb si mut la influentele care parvin din exterior. Inteleptul este absorbit in sinea sa si ramane inert la stimularile lumii exterioare.


¹⁷ Inteleptul nu se sinchiseste de toate aceste exemplare umane care sunt traite de viata fara sa o stie.


¹⁸ Maghava este un Chakravarti sau cel mai important monarh al universului uman. El domneste asupra unei sectiuni specifice a celor trei lumi, si anume asupra Bharat-ului.




Traducere, comentarii si note: Jean Chiriac