marți, 9 martie 2010
Ruşine/vină 4/4
Ruşinea şi acceptarea de sine
Înfruntând ruşinea pe care o merităm înseamnă că trebuie să învăţăm să ne iertăm şi să ne acceptăm pe noi înşine.
Cum realizăm trecerea de la Ruşine la Iertare şi la Acceptarea de sine?
• Ne tragem la răspundere pentru ceea ce am făcut
• Renunţăm la dorinţa noastră de a ne pedepsi
• Ne revizuim atitudinea despre noi înşine, suntem persoane slabe şi predispuse greşelilor, trebuie să ne acordăm compasiune pentru a putea apoi să emitem judecăţi echilibrate asupra noastră
• Ne revizuim sentimentele despre noi înşine, suntem persoane responsabile care pot avea căderi şi de asemenea suntem persoane valoroase care pot fi iertate şi acceptate prin har
• Facem o mişcare către reconcilierea cu noi înşine, către iertarea şi acceptarea noastră.
Gândiţi-vă la o situaţie particulară de ruşine, în care pot fi aplicate cele cinci situaţii menţionate mai sus.
Cât de uşor/greu îţi este să faci mişcarea aceasta de la ruşine, la adevărata iertare de sine şi la acceptarea reală, de sine?
Să ne acceptăm pe noi înşine nu este acelaşi lucru cu a ne ierta pe noi înşine.
Ne iertăm pe noi înşine pentru ceea ce am făcut. Ne acceptăm pe sine pentru ceea ce suntem. Când ne iertăm pe noi, vindecăm vina. Când ne acceptăm pe noi înşine ne vindecăm ruşinea. Iertarea de sine este unealtă de muncă pe calea acceptării noastre. Când ne iertăm pe noi înşine facem exact acelaşi lucru ca şi când am ierta pe altcineva – doar că le aplicăm pentru noi.
Acceptarea de sine! Ce avem de făcut?
1. Noi suntem cei care deţinem materia primă!
Ne luăm responsabilitatea de a ne clădi viaţa, indiferent de materia primă care ne-a fost dată. Moştenirea noastră genetică ne furnizează materia de bază pentru construirea vieţii. Ne-a fost pus la dispoziţie un set de materiale genetice pe care fie l-am folosit fie l-am ignorat. Apoi ne-a fost dată o familie, locul de unde istoria noastră începe. Materia primă pe care o deţinem poate să ne pună într-un oarecare dezavantaj. Fiecare dintre noi putem face doar ceea ce ne stă în putinţă în funcţie de materia primă pe care o avem la dispoziţie. Trebuie ca fiecare dintre noi să acceptăm cu îndrăzneală materia primă şi cu mulţumire pentru ceea ce ne-a fost dat.
2. Confirmarea (recunoaşterea) adâncurilor noastre ascunse
Harul este o putere/ energie divină care ne-a fost dată pentru a intra în adâncurile noastre ascunse. Nu trebuie să ne simţim bine în ce priveşte lucrurile meschine, josnice care sunt depozitate acolo, ci trebuie să le admitem, să le recunoaştem şi să învăţăm să le respectăm, ca parte a ceea ce suntem noi. Harul ne oferă posibilitatea să ne acceptăm pe noi în felul acesta: dacă Dumnezeu ne acceptă pe noi întregi,cu lumina, sau întunericul sau umbriţi, atunci ne dă permisiunea să ne acceptăm pe noi înşine în întregime.
Când ne recunoaştem adâncurile de asemenea punem în libertate părţi minunate din noi pe care le-am negat, le scoatem la lumină, ne bucurăm de ele şi mulţumim Domnului că ni le-a dat.
3. Identificarea stimei de sine
Ruşinea şi stima sunt sentimente aflate în opoziţie în noi. Ruşinea: sentimentul de a nu avea valoare şi de a nu fi acceptat – înseamnă pierderea respectului/stimei. Vindecându-ne de ruşine ne restaurăm stima de sine şi demnitatea. Există un tip de stimă care vine împreună cu harul. O persoană care experimentează starea de har ştie că ceea ce este şi ceea ce are, sunt daruri de la Dumnezeu, atunci când simte mândrie/stimă, simte şi recunoştinţă cu aceeaşi intensitate.
4. Învăţăm să simţim bucuria în noi înşine
Ruşinea este grea, harul este uşor. Ruşinea şi harul se află în opoziţie în spiritul fiinţei umane. Ruşinea te apasă, harul te ridică! Harul este un adevărat dar pentru vieţile noastre. Un dar autentic nu-i aduce îndoială niciodată celui care-l primeşte. Un dar adevărat este menit doar să ne bucure. Harul ne uşurează vieţile şi noi putem trăi cu o mai mare mulţumire şi putem experimenta bucuria mai profund.
5. Practicăm harul credinţei!
Acest material l-am primit de la Maicuta Rafaela -
una din "fetele" dragi ale Maicii Siluana -
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu