Atenţie!

Unele cărţi se pot descărca de aici Cărţi dezvoltare personală

duminică, 4 decembrie 2011

05. Nesabuitul




desert life mandala



        NESĂBUITUL  

        Cât de lungă este noaptea pentru cel ce veghează,
        Cât de lung este drumul pentru călătorul ostenit,
        Cât de lungă este rătăcirea prin nenumăratele vieţi
        A nesăbuitului ce ratează intrarea pe Cale.
         
         
        Dacă drumeţul nu poate găsi
        Un Maestru sau un prieten care să-l însoţească,
        Mai bine să călătorească singur
        Decât să aibă compania unui nesăbuit.
         
         
        "Copii mei, averea mea!"
        Astfel se tânguie nesăbuitul.
        Dar cum ar avea el copii sau avere?
        El nu este nici măcar propriul său stăpân.
         
         
        Nătângul ce ştie că este nătâng
        Este mult mai înţelept.
        Prostul ce crede că este deştept
        Este cu adevărat prost.
         
         
        Poate lingura gusta supa?
        Un prost poate trăi întreaga viaţă
        În compania unui Maestru
        Şi tot ratează Calea.
         
         
        Limba gustă supa.
        Dacă eşti vigilent în prezenţa unui Maestru
        Acesta într-o clipă îţi va arăta Calea.
         
         
        Prostul este propriul său duşman.
        Răul pe care-l face este propria sa nenorocire.
        Cu câtă amărăciune suferă!
         
         
        De ce să faci ceea ce vei regreta?
        De ce să aduci lacrimile asupra ta?
         
         
        Fă doar ceea ce nu vei regreta,
        Şi umple-te de bucurie.
         
         
        Pentru o vreme nebunia nătângului
        Are gustul dulce, dulce ca mierea.
        Dar în final se transformă-n amar.
        Şi cu cât amar suferă apoi!
         
         
        Luni de zile nătângul poate posti,
        Hrănindu-se doar cu un fir de iarbă.
        Dar chiar şi aşa el nu valorează nici cât un bănuţ
        Faţă de Maestrul a cărui hrană este Calea.
         
         
        Laptele proaspăt se acreşte în timp.
        Astfel şi răul nesăbuitului
        Necesită timp pentru a-l ajunge din urmă.
        Asemenea tăciunilor din foc
        Răul mocneşte în cel nesăbuit.
         
         
        Orice învaţă un prost,
        Devine şi mai prost,
        Cunoaşterea îi zdrobeşte capul.
        Pentru că atunci el vrea apreciere,
        Un loc înaintea altor oameni,
        Un loc deasupra celorlalţi.
         
         
        "Lăsaţii pe toţi să ştie ce-am făcut,
        Lăsaţi pe oricine să mă caute pentru a-l îndruma!"
        Asemenea dorinţe are nesăbuitul,
        Aşa arată înfumurarea şi mândria lui.
         
         
        Una din căi duce către bogăţie şi faimă,
        Cealaltă către Sfârşitul Drumului.
         
         
        Nu căuta reputaţia,
        Ci urmează-L pe Cel Treaz.
        Eliberează-te!



        NESABUITUL


        60.
        Lunga este noaptea pentru cel care vegheaza, lung este drumul pentru cel ostenit; lung eate sirul de renasteri pentru nesabuitul care falsifica adevarul. 29

        61.
        Daca nu intalnesti pe drumul tau un om care sa-ti fie superior sau egal, mai bine ia-ti inima-n dinti si calatoreste singur; nu trebuie sa te insotesti cu un netot.

        62.
        „Am copii, am nestemate”: astfel gandeste nechibzuitul, mintea confuza. Pentru ca el nu se poseda nici macar pe el insusi, si cu atat mai putin pe copii si pe bogatii.

        63.
        Nesabuitul care isi recunoaste nebunia este, in adevar, intelept. Dar nesabuitul care se crede intelept este fara indoiala nebun de-a binelea.

        64.
        Daca nesabuitul ar ramane alaturi de un intelept intreaga sa viata nu ar intelege nimic din adevar; ca si polonicul care nu poate gusta supa.

        65.
        Daca un nesabuit vede un intelept o singura clipita, el va pricepe indata adevarul; tot asa cum limba gusta supa.

        66.
        Nesabuitii, iluzionatii 30  se sufoca singuri; acumuland nemeritele actiunilor lor rele, ei culeg fructul amar al nebuniei lor.

        67.
        Fapta care curand ne tulbura si al carei fruct il culegem cu lacrimi amare, nu este una buna. 31

        68.
        Buna este actiunea care nu aduce nici un regret, si al carei fruct este cules cu bucurie si seninatate.

        69.
        Nesabuitul nu se gandeste decat la satisfactia momentana, atata vreme cat ratacirile sale nu au produs fruct; dar cand apar efectele el este condamnat la suferinta.

        70.
        Chiar daca ar manca numai o singura data pe luna cantitatea de hrana care poate fi asezata pe varful unui fir de iarba, nesabuitul  nu ar obtine nici macar o catime din penetrarea inteleptului care intelege profund lucrurile. 32

        71.
        Actiunile rele nu se transforma de indata ca laptele care s-a prins; dar ele subzista ca un foc care mocneste pe sub cenusa, si mai tarziu il devoreaza pe netot.

        72.
        Pentru nesabuit cunoasterea si renumele nu sunt decat pricina de nefericire; ele ii distrug bucuria si pot chiar sa-i piarda capul.

        73-74.
        Multi calugari sunt sedusi de favorurile multimii, multi calugari sunt momiti de onoruri, de autoritatea din mânastiri si de veneratia laicilor. „Intr-adevar, eu m-am realizat, si  vreau sa stie toata lumea, calugari si laici; voiesc ca toata lumea sa fie pretutindeni si totdeauna la ordinele mele”: aceasta este dorinta netotului care pofteste, orgolios, la nesfarsit.

        75.
        Calugarul buddhist care a priceput ca unul este drumul care duce la bogatiile mondene si altul care duce la Nirvana,  ramane indiferent la toate onorariile si se dedica singuratatii.


        ____________

        29 Buddhismul accepta sau nu accepta incarnarea? Este o intrebare pe care am putea-o repeta la nesfarsit fara a obtine un raspuns concludent. Insa, aici se pare ca se confirma credinta in reincarnare numai ca ea este privita ca o sursa de suferinta. Sa fie oare un compromis intre credinta in reincarnare a hinduismului si nihilismul buddhist?

        30 Cei care pun mult pret pe familie, pe bunuri, pe onoruri, etc.

        31 Este esentiala aceasta subliniere. Intelegem astfel, clar, ca ideile de bine si de rau nu au un caracter moral in Dhammapada. Ele se refera, asa cum am mai aratat, deja, la calitatea actiunii in sensul de eroare si nu de imoralitate. Adica o actiune poate fi gresita in relatie cu imprejurarile si nu imorala, in relatie cu un cod de valori social. Altfel spus o fapta poate fi cotata drept buna sau rea in functie de efectul ei psihologic asupra noastra si nu de conformarea la rigorile cenzurii morale sociale care decide ce este bine si ce este rau.

        Totusi, in masura in care cenzura morala, asa cum arata psihanaliza, este inclusa in mentalul individului, pare limpede ca mustrarile sau satisfactiile pe care le resimtim dupa ce am faptuit raman din nou la latitudinea si aprecierea eticii colective. De aceea este nevoie de minte, de judecata, de reflectie, asa cum insista Dhammapada, pentru a discerne cum se cuvine ce si cum in privinta calitatii faptelor noastre.

        32 Restrictia alimentara nu este un operator spiritual. Ea nu garanteaza dobandirea intelepciunii.


        Traducere, comentarii si note: Jean Chiriac

Niciun comentariu: