24. Dorinta (Pofta)

DORINŢA  

Dacă dormitezi
Dorinţa creşte în tine,
Asemenea lianelor în pădure.

Asemenea unei maimuţe în pădure,
Sari din copac în copac,
Ne găsind vreodată fructul—
Dintr-o viaţă în alta,
Ne găsind vreodată pacea.

Dacă eşti plin de dorinţă
Necazul tău creşte,
Asemenea ciupercilor după ploaie.

Dacă îţi înfrângi dorinţa,
Necazurile vor aluneca de pe tine,
Cum picăturile de apă alunecă de pe floarea de lotus.

Acesta este un sfat bun
Şi este pentru oricine:
După cum iarba este smulsă din rădăcină ,
Seceră dorinţa,
Ca nu cumva nenumăratele morţi, să te zdrobească,
Asemenea râului ce zdrobeşte stufărişul neajutorat.

Dacă rădăcina rămâne,
Un trainic copac va creşte iarăşi.
Dacă dorinţa nu este dezrădăcinată,
Suferinţa va creşte din nou în tine.

Treizeci şi şase de tendinţe se reped înaintea ta!
Dorinţa, plăcerea, pofta...
Joacă-te cu toate acestea în imaginaţia ta,
Şi te vor mătura.

Puternice tendinţe!
Ele curg pretutindeni.

Puternice liane!
Dacă le vezi răsărind,
Ai grijă!
Smulge-le din rădăcină.

Plăcerile curg pretutindeni.
Tu pluteşti pe ele
Şi te însoţesc din viaţă în viaţă.

Alergi ca un iepure de câmp hăituit,
Vânatul urmărit de dorinţă,
Hăituit din viaţă în viaţă.

O, căutătorule!
Renunţă la dorinţă.
Scutură-te de lanţurile ei.

Ai să ieşi din neclaritate
Către limpezime.
Limpezimea este bună.
De ce să alergi înapoi în neclaritate?

Dorinţa este ca o nebuloasă,
Iar oamenii spun, "Priviţi!
Era liber.
Dar acum a renunţat la libertatea lui."

Nu există fier care să te poată întemniţa,
Nici funie sau lemn,
Dar o poate face plăcerea
De a avea aur sau bijuterii,
Neveste sau fii.

Slabe legături,
Dar te trag în jos.
Oare le poţi desface?

Există unii care pot,
Cei ce au învins lumea.
Părăseşte dorinţa, urmează Calea!

O, sclav al dorinţei,
Pluteşti dus de curent.
Mic păianjen, prins în propria-ţi plasă.
Mai bine alungă-ţi suferinţa prin a urma Calea.

Alungă ziua de ieri, de mâine
Şi de azi.
Treci pe celălalt mal,
Dincolo de viaţă şi moarte.

Îţi fac necazuri propriile-ţi gânduri?
Patima îţi face probleme?
Păzeşte-te de pofte,
Ca nu cumva voile tale să devină dorinţe
Şi dorinţa să te lege.

Linişteşte-ţi mintea.
Reflectează.
Veghează.
Nimic nu te leagă.
Eşti liber.

Eşti puternic.
Ai ajuns la ţintă.
Liber de pasiune şi dorinţă,
Ai smuls spinii existenţei.
Acesta este ultima ta reîncarnare.

Eşti înţelept.
Liber de orice dorinţă,
Înţelegi cuvintele
Şi sensul pe care-l capătă când sunt puse laolaltă.
Iar tu nu doreşti nimic.

"Eu sunt Biruinţa,
Eu sunt Cunoaşterea,
Toată Puritatea
Şi Renunţarea".

"Nu doresc nimic.
Sunt liber.
Mi-am găsit Calea.
Pe cine voi numi Învăţător?"

Darul Adevărului este dincolo de dărnicie.
Gustul Adevărului este mai presus de orice dulceaţă,
Bucuria Adevărului, mai presus de orice bucurie.

Sfârşitul dorinţei este sfârşitul suferinţei.

Nechibzuitul este propriul său duşman.
Căutând avere, se distruge singur.

Caută mai degrabă celălalt mal.

Buruienile înăbuşe câmpul.
Şi pasiunea otrăveşte natura umană,
Şi ura, iluzia şi dorinţa.

Onorează-l pe cel ce este fără patimă,
Fără ură, iluzie şi dorinţă.

Ceea ce-i dăruieşti unui astfel de om,
Îţi dăruieşti ţie,
Ba chiar mai mult.



http://www.labirintul-sufletului.home.ro/index.html




Pofta 89

334.
Pofta de viata a muritorului de rand care traieste indolent sporeste ca o liana. Iar el sare dintr-o existenta in alta tot asa ca si maimuta care cauta fructe in padure. 90

335 - 336.
Cel care este dominat de pofta de viata, acest tiran al lumii, vede cum chinurile sale se multiplica ca si neghina in grane. Dar de cel care potoleste aceasta pofta de viata atat de greu de invins, chinurile nu se mai prind asa cum nu se prinde o picatura de apa de frunza de lotus.

337.
La fel cum un copac fie chiar si taiat va creste din nou daca radacinile lui sunt tari si nevatamate, tot astfel daca dorinta latenta nu afost extirpata suferinta ne va lovi din nou.

338.
(lipsa)

339.
Atunci cand cele 36 de izvoare ale poftei de placere sunt tari, iau nastere gandurile stimulate de dorinta care il zapacesc pe omul smintit.


340.
Torentul duce cu sine totul, neghina se raspandeste pretutindeni; daca tu vezi neghina crescand, fii intelept, extirpa-i si radacinile!

341.
(lipsa)

342.
Toate fiintele lumesti, acaparate de pofta de viata, gonesc de acolo-acolo ca si iepurii haituiti. Ele se consuma inlantuite in convenientele 91  vietii, sufera si vor suferi de-a pururi!

343.
Toate fiintele lumesti, acaparate de pofta de viata, gonesc de acolo-acolo ca si iepurii haituiti. Asa ca tu sa lepezi pofta de viata, o calugare, atunci cand cauti eliberarea! 92

344.
Cel care si-a indreptat vrerea spre nirvana s-a eliberat de vointa si totusi el este plin de tarie. 93 Vezi, priveste un asemenea om: el s-a eliberat si grabeste acum spre imparatia neexplorata.

345 - 346.
Inteleptul nu considera ca legaturile de fier, de lemn sau de canepa sunt de netaiat; dar dorinta patimasa de aur, de bunuri de copii si femei, aceasta, in adevar este solida pentru intelept; ea ne trage in jos, tenace, si greu de taiat. Totusi, cei care si-au potolit dorintele o taie, renuntand la placerea iubirii si parasindu-si familia pentru a trai o viata fara un camin.

347.
Inlantuit de pofta, traiesti in torentul pasiunilor ca si paianjenul in panza sa. Taind aceasta plasa, inteleptul scapa, eliberat de dorinta, eliberat de suferinta.

348.
Renunta la ce a fost, la ce va fi si la ce este, o Biruitorul lumii! Cu sufletul nezdruncinat, mereu si de-a pururi, tu nu vei mai cunoaste nici nastere si nici moarte.

349.
In cel care plin de proiecte viitoare, de dorinte arzatoare, cauta cu infrigurare ceea ce este agreabil, sporeste pofta de viata si isi faureste piedici din ce in ce mai mari. 94

350.
Dar cel care, intelept, ramane calm si potolit si vede clar, mereu si pretutindeni, suferinta, acela, intr-adevar, va sfarama obstacolul mortii.

351.
Atingand perfectiunea, ramanand fara teama si fara repros, cu vointa eliberata de influentele rele, izbavit de cele patru elemente, iata ca imi traiesc ultima mea viata.

352.
Eliberat de pofta si de atasament 95, un expert in studiul doctrinei, si intelegand cum se cuvine cuvintele, poate fi numit intr-adevar „in ultimul sau trup”, „Mare in intelepciune” sau „Om nobil”.

353.
Eu sunt Biruitorul suprem, Cunoscatorul suprem, cel eliberat pe veci de toate fenomenele, cel care a abandonat totul, vindecat de iluzia vietii, autodidact, oare cine mi-ar putea fi profesor? 96

354.
Darul adevarului este mai presus de toate celelalte daruri, savoarea adevarului este mai presus de toate celelalte placeri, bucuria adevarului este mai presus decat toate celelalte bucurii, incetarea dorintei biruieste suferinta.

355.
Bucuria acumularii de bogatii il distruge pe nechibzuitul care nu cauta eliberarea; poftind la avutii el se vatama pe sine si ii vatama si pe altii. 97

356.
Pamantul este cotropit de neghina, cuprinsa de pofta este lumea! Asa ca, a oferi daruri si sacrificii celor care s-au eliberat de pofta aduce roade multe.

357.
Pamantul este cotropit de neghina, cuprinsa de ura este lumea! Asa ca, a oferi daruri si sacrificii celor care s-au eliberat de ura aduce roade multe.

358.
Pamantul este cotropit de neghina, iar lumea a fost inghitita de iluzie! Asa ca, a face daruri si sacrificii celor care s-au eliberat de iluzie aduce roade multe.

359.
Pamantul este cotropit de neghina iar lumea a fost inghitita de pofte! Asa ca, a face daruri si sacrificii celor care s-au eliberat de dorinte aduce roade multe.

__________________
89 „Setea de viata”, „apetitul existential” etc. pot traduce notiunea de libido, in sens mai larg, din psihanaliza. In acceptia lui C.G. Jung libidoul este apetitul, „foamea” de ceva anume, si se poate comunica oricarui instinct. Cand spunem „libido”, nu ne referim numai la instinctul sexual, ci si la toate celelalte tendinte psiho-somatice care tasnesc din inconstient.

90 Aceasta „pofta” sporeste pentru ca nu este potolita. In limbaj psihanalitic, vorbim de o acumulare de libido care, asa cum observa Sigmund Freud, se transforma intr-un soi de indispozitie, de fermentatie interioara.

91 „Convenientele” sunt „legaturile” care ne inlantuie in viata.

92 Nu exista alta maniera de a „lepada” pofta de viata decat prin potolirea ei, tot asa cum nu iti poti potoli foamea daca nu mananci.

93 Nirvana inseamna extinctie, incetare, potolire. Atunci cand iti „stingi” poftele,  starea care se infiripeaza nu este de slabiciune, ci de tarie.

94 Atunci cand cauti numai placutul si agreabilul, cand te straduiesti sa eviti neplacutul, nu obtii in realitate decat suferinta. Pretul pe care il platesti pentru „placut” este alterarea naturii tale originare. Sau, in termeni psihanalitici, refularea unei parti considerabile a eului tau. De aici sentimentul de instrainare de tine insuti.

95 Aici „atasament” in sensul de a te lega de ceva, de a depinde de ceva, de a te sprijini pe ceva.

96 O alta versiune: „Eu sunt Atoatebiruitorul, Atotcunoscatorul. In valtoarea starilor mentale eu raman neatins. Renuntand la totul m-am eliberat prin incetarea dorintei. De vreme ce am atins Realizarea prin mine insumi, oare pe cine l-as putea indica drept maestrul meu?”

97 Acest verset aminteste izbitor de parabola tanarului avut din Evanghelii (Mt. XIX, 16-30). Din nefericire, exegeza biblica nu a inteles sensul mult mai profund al parabolei. Pentru ca nu despre avutia baneasca este vorba acolo, ci despre orice forma de acumulare care aduce intr-adevar prejudicii (v. si nota 71).




Traducere, cuvant inainte, comentarii si note
de Jean Chiriac