20. Calea (Cararea)

CALEA

Adevărata Cale este Nobila Cale Octuplă.
Există Patru Nobile Adevăruri.
Toate virtuţile constau în detaşare.
Maestrul are ochii deschişi.

Aceasta este singura Cale,
Singura Cale ce-ţi deschide ochii.
Urmeaz-o!
Păcăleşte dorinţa.

Urmează Calea până la sfârşitul suferinţei.

Când îndepărtez spinii suferinţei
Îţi arăt de fapt Calea.
Tu eşti cel ce trebuie să depui efortul.
Maestrul doar te îndrumă pe Cale.

Numai dacă meditezi
Şi urmezi Legea,
Te vei elibera de dorinţă.

"Toate se nasc şi mor."
Când înţelegi asta, eşti deasupra suferinţei.
Aceasta este Calea Strălucitoare.

"Existenţa înseamnă suferinţă."
Înţelege asta şi treci dincolo de suferinţă.
Aceasta este Calea Luminii.

"Existenţa înseamnă iluzie."
Înţelege asta şi treci dincolo,
Aceasta este Calea Clarităţii.

Eşti puternic şi tânăr.
Este timpul să te ridici.
Aşa că ridică-te!
Ca nu cumva prin şovăială şi trândăvie
Să ratezi Calea.

Stăpâneşte-ţi vorbele.
Stăpâneşte-ţi gândurile.
Niciodată nu-i permite corpului să facă rău.
Urmează aceste trei drumuri cu puritate
Şi te vei regăsi pe tine însuţi deasupra Unicei Căi,
Calea Înţelepciunii.

Trăieşte în lume, Trăieşte în întuneric.
Trăieşte în meditaţie, Trăieşte în lumină.
Alege unde să trăieşti.
Lasă Înţelepciunea să crească.

Taie pădurea,
Nu şi copacii.
Pădurea naşte frică.
Doboară pădurea.
Doboară dorinţa.
Fii liber.

Când un bărbat doreşte o femeie,
Mintea lui este legată,
La fel cum a unui viţel este legată de mama lui.

Smulge săgeţile dorinţei,
Precum ai smulge florile de liliac tomnatice.

Cel Treaz
Îţi arată Calea Păcii.
Dăruieşte-te Călătoriei.

"Aici îmi voi face adăpost,
Pentru vară şi iarnă,
Şi pentru anotimpul ploios."
Aşa îşi face planuri nesăbuitul,
Ne acordând nici măcar un gând morţii.

Moartea-l prinde pe cel
Ce, zăpăcit şi distras de lume,
Se îngrijeşte doar de turma şi copii săi.
Moartea-l duce departe
Precum potopul ce răpeşte satul adormit.

Familia nu-l poate salva,
Nici tatăl, nici fii lui.

Cunoaşte acest lucru.
Caută înţelepciunea şi puritatea.
Cât mai repede limpezeşte-ţi Calea.




http://www.labirintul-sufletului.home.ro/index.html




Cararea

273.
Cararea sublima este cararea eliberarii; adevarul sublim este adevarul suferintei; sublima este plenitudinea; omul sublim este acela care vede astfel.

274.
In adevar, aceasta este Cararea corecta, nici o alta nu ne ofera vederea clara. Urmeaza aceasta Carare si vei scapa tiraniei mortii.

275.
Inaintand pe aceasta carare, tu vei pune capat suferintei. Cararea este indicata chiar de Buddha care a descoperit calea care duce la incetarea suferintei.

276.
Tu insuti trebuie sa te straduiesti cu insufletire. Trezitii nu fac decat sa arate Cararea. Cel care persevereaza, inteleptul, va scapa imparatiei mortii.

277.
Totul este trecator. Cand cineva remarca aceasta cu intelegere, el nu mai poate fi amagit de lucrurile care aduc suferinta. Aceasta este cararea Purificarii. 77 Totul este trecator. Cel care, intelepteste va recunoaste acest lucru, se va plictisi de aceasta viata care nu este decat suferinta: iata calea eliberarii.

278.
Orice fel de existenta este o suferinta devoratoare. Cel care, cu intelepciune, recunoaste acest  lucru, se va plictisi iute de aceasta viata care nu este decat suferinta: iata Cararea eliberarii.

279.
Tot acest univers este lipsit de eu. 78 Cel care, intelepteste, recunoaste acest  lucru, se va plictisi iute de aceasta viata care nu este decat suferinta: iata Cararea eliberarii.

280.
Cel care nu lupta atunci cand este de luptat; care, desi tanar si in putere este slab si se lasa pe tanjeala; care, in deciziile si in gandurile sale este nehotarat si las, un asemenea nesabuit nu va gasi niciodata Cararea.

281.
Daca veghezi asupra cuvintelor tale, daca veghezi asupra gandurilor tale, daca te abtii de la orice fapta gresita, daca purifici aceasta tripla cale a actiunii, vei putea atinge Cararea celor Perfecti.

282.
Din concentrare  79 se naste intelepciunea – neglijenta mintii o ucide. Ia aminte unde se desparte calea: aici moartea, acolo viata si alege cu hotarare Cararea care iti va spori intelepciunea.

283.
Vointa este cea care trebuie taiata si nu padurea, caci primejdia sta in padurea vointei. Daca tu ai taiat toata padurea aceasta, atunci, o calugare, ai atins linistirea. 80

284.
Cata vreme nu am taiat complet legatura atractiei barbatului pentru femeie, ramanem legati tot asa cum depinde vitelul care suge la vaca.

285.
Extirpa din inima ta iubirea de sine, asa cum smulgi lotusul toamna! Implineste eliberarea, extinctia la care te indeamna Preafericitul!

286.
Voi ramane aici pe perioada ploilor, si acolo la vremea verii – astfel planuieste nesabuitul, fara a realiza primejdia (mortii).

287.
Barbatul care are mintea tulburata, preocupata de femeie, de copii, de camin, de bunuri, este insfacat de moarte tot asa cum este luat pe sus un sat adormit, de catre un torent dezlantuit.

288 – 289.
Nici copiii, nici parintii, nici familia nu iti ofera un refugiu permanent; nici un prieten, nici un tovaras, nu ne pot proteja atunci cand ne asalteaza moartea.
Cel care a recunoscut acest adevar, inteleptul, fidel practicii sale, va parcurge iute Cararea care duce la extinctie.

_________________
77 O alta varianta a acestui verset: „Totul este trecator. Cel care, intelepteste, va recunoaste acest lucru, se va plictisi de aceasta viata care nu este decat suferinta: iata calea eliberarii.”

78 „Eu” in sens de entitate imobila, fixa, durabila dincolo de modificarile materiei. „Eu” in sens de Sine metafizic. Altfel spus, nu exista un nucleu imperisabil al entitatilor vii. Totul este o curgere si o continua transformare.

79 „Concentrarea” nu trebuie confundata cu efortul de mentinere a mintii focalizata pe un obiect, sau gand, sau stare. Concentrarea este aptitudinea cuiva de a nu se lasa destramat de evenimente, de ecourile lor interioare, de a se putea regasi in constienta de sine tot asa cum un om care doarme revine curand la starea de veghe si, trezit, se regaseste pe sine si este constient de auto-regasirea sa.

80 Vointa este cea care se impotriveste firii. Ea este cea care incearca totul cu mijloacele fortei si nu cunoaste odihna niciodata. Ea vrea sa schimbe realitatea si se pune impotriva cursului firesc al evenimentelor vietii. De aceea este atat de temuta in buddhism ca si in taoism.




Traducere, cuvant inainte, comentarii si note
de Jean Chiriac