15. Bucuria (Fericirea)

BUCURIA

Trăieşte în bucurie
Şi iubire,
Chiar şi printre cei plini de ură.


Trăieşte cu bucurie,
Şi sănătate,
Chiar şi printre cei necăjiţi.


Trăieşte în bucurie
Şi pace,
Chiar şi printre cei tulburaţi


Trăieşte în bucurie,
Fără ataşament,
Precum Cel Sublim.


Biruitorul seamănă ură
Căci cel ce pierde suferă.
Lasă la o parte câştigul şi pierderea
Şi găseşte bucuria.


Nu-i foc mai mare ca pasiunea,
Nici o faptă rea nu-i ca ura,
Nici un necaz, precum despărţirea,
Nici o boală, precum pofta,
Şi nici o bucurie, precum bucuria Eliberării.


Sănătatea, mulţumirea şi încrederea
Sunt posesiunile tale cele mai valoroase,
Iar libertatea este cea mai mare bucurie a ta.


Priveşte în interior.
Fii liniştit.
Liber de orice frică sau ataşament,
Cunoaşte dulcea bucurie a Căii.


Cât de plăcut este să priveşti la Cei Nobili
Şi să fii în compania celor Înţelepţi.


Cât de lung este drumul celui
Ce călătoreşte cu un necugetat.
Dar oricine îi urmează pe cei ce urmează Calea
Îşi descoperă propria familie şi se umple de bucurie.


Aşa că urmează-L pe Cel Strălucitor,
Pe Cel Înţelept, pe Cel Treaz, pe Cel Iubitor,
Căci Ei ştiu cum să acţionezi şi cum să nu acţionezi.


Urmează-I
Aşa cum luna urmează drumul stelelor.



http://www.labirintul-sufletului.home.ro/index.html




Fericirea


197.
Vai cat de fericiti traim noi cei fara ura printre cei care urasc! In aceasta lume plina de ura noi nu uram!


198.
Vai cat de fericiti traim noi cei vindecati printre cei de nevindecat. In aceasta lume a mortii, noi suntem eliberati de moarte!


199.
Vai cat de fericiti traim noi cei fara pofte printre cei care poftesc! In aceasta lume devorata de patimi, noi suntem vindecati de dorinta.


200.
Vai cat de fericiti traim noi cei care nu posedam nimic! Saturati de fericire, noi stralucim ca si zeii luminosi.


201.
Biruitorul isi atrage ura si mania; biruitul traieste in mahnire. Dar cel care s-a linistit traieste fericit, eliberat de bucuria si mizeria biruintei.


202.
Nu exista foc mai aprig decat pasiunea, nici o mizerie nu este compatibila cu ura, nici o suferinta nu se compara cu iluzia vietii, nici o bucurie nu o egaleaza pe aceea a pacii profunde.


203.
Foamea este cea mai grea dintre boli; iluzia 58 – cea mai grea dintre suferinte; acela care a inteles acestea dobandeste fericirea nirvanei.


204.
Sanatatea este cel mai mare bine; multumirea – cea mai mare comoara; reculegerea mintii, cel mai bun amic; nirvana – fericirea suprema.


205.
Cel care a gustat din dulceata singuratatii ramane fericit, preafericit, in bucuria celei mai profunde paci; acela s-a eliberat de suferinta, de rau si traieste gustand din bucuria eliberarii.


206.
Este bine sa cunosti intelepti; este o mare fericire sa traiesti printre ei; dar si mai bine este sa nu ai nimic de-a face cu vreun nesabuit.


207.
Cel care traieste inconstient alaturi de nesabuiti se abate de lacalea potrivita, caci tovarasia nesabuitilor ne face sa suferim ca si vrajmasii nostri; dar inteleptul ne face fericiti ca si intoarcerea acasa dupa o absenta indelungata.


208.
Pe omul intelept, constant, experimentat care, ca si un cal docil, se supune cu rabdare, loial si fidel nobilei doctrine, pe un asemenea  om, atat de nobil, atat de bun, atat de chibzuit, urmeaza-l asa cum luna urmeaza pamantul.


_____________
58 Intr-una di versiunile in limba engleza a acestei lucrari gasim expresia „mintal activity” in loc de „iluzie”. Nu vedem insa cum poate fi activitatea mintii sursa suferintei cata vreme aceeasi activitate, bine condusa, pare fi izvorul fericirii.





Traducere, cuvant inainte, comentarii si note
de Jean Chiriac