16. Placerea (Iubirea)

PLĂCEREA  

Nu lăsa plăcerea să-ţi distragă atenţia
De la meditaţie, de la Cale.


Eliberează-te de plăcere şi durere.
Căci în dorul de plăceri sau în durere
Există numai suferinţă.


Nu îndrăgi nimic, ca nu cumva să-l pierzi,
Ca nu cumva să-ţi aducă necazuri şi teamă.
Treci dincolo de plăcut şi neplăcut.


Din pasiune şi dorinţă,
Senzualitate şi voluptate,
Răsare necazul şi frica,
Eliberează-te de orice ataşament!


Maestrul este pur şi are ochii deschişi.
El spune numai adevărul şi trăieşte în adevăr.
El face mereu ce are de făcut.
De aceea este admirat şi iubit.


Cu o minte hotărâtă şi o inimă lipsită de dorinţă,
Tânjeşte după libertate.
I se spune uddhamsoto—
"Cel ce merge contra curentului."


Când un călător ajunge în cele din urmă acasă
Dintr-o călătorie îndepărtată,
Cu câtă bucurie
Îl primeşte familia şi prietenii!


Faptele tale bune
Te vor întâmpina ca pe un prieten.
Şi cu câtă bucurie
Când vei trece din lumea asta în cea viitoare.


http://www.labirintul-sufletului.home.ro/index.html




Iubirea


209.
Spiritul superficial, indolent, limitat, incapabil de eforturi serioase, care isi sacrifica fericirea de dragul placerilor vulgare, invidiaza fericirea spiritelor profunde.


210.
Nu te lega de ceea ce iubesti, nu te lega de ceea ce nu iubesti, caci a fi separat de ceea ce iubesti provoaca suferinta deopotriva ca si a fi legat de ceea ce nu iubesti.


211.
Asa ca nu cauta ceea ce iubesti, caci a pierde ceea ce iubesti este dureros! Pentru aceia care nu resimt nici atractie si nici dezgust nu exista nici o legatura. 59


212.
Supararea provine din ceea ce iubim, teama provine si ea din ceea ce iubim; dar, dezlegati de ceea ce iubim, nu mai cunoastem nici teama si nici suparare.


213.
Tristetea vine din bucurie si teama vine din bucurie; dar, eliberati de bucurie nu mai cunoastem nici tristete si nici teama.


214.
Mahnirea provine din voluptate, angoasa provine si ea din voluptate; dar, eliberati de voluptate, nu vom mai cunoaste nici teama si nici angoasa.


215.
Grija provine din pasiuni, teama provine si ea din pasiuni; dar eliberat de pasiuni, nu mai cunoastem nici grija si nici teama.


216.
Din sete provine durerea, teama provine si ea din sete; dar, eliberat de setea de viata, nu mai cunoastem nici durere si nici teama.


217.
Cel care respecta regulile comunitatii, care implineste doctrina inteleasa cu claritate, care face  eforturile potrivite si urmeaza numai adevarul, acela este stimat si iubit.


218.
Acela care, patrunzator, a murit pentru inclinatiile vointei si aspira catre inefabil, acela se inalta la cer. 60


219 - 220.
Asa cum omul iubit care revine sanatos dintr-o calatorie lunga este primit cu bucurie de parinti si prieteni, tot astfel omul virtuos este primit de faptele sale bune atunci cand paraseste aceasta lume pentru a reapare intr-o alta. 61



__________________
59 Omul urmareste in general ceea ce constituie interesul sau – el cauta placerea si evita neplacerea. De aici vine durerea, din aceea ca el nu obtine intotdeauna ceea ce doreste. Inteleptul nu urmareste nimic: el nu se fereste de neplacere, asa incat faptele sale au un caracter spontan si neechivoc. El isi ramane credincios siesi, firii sale, si nu se simte instrainat de sine.


60 Intr-o alta versiune, in engleza, a textului citim in loc de „inalta la cer” „is bound upstream” sugerandu-se astfel intoarcerea la obarsii, idee familiara de altfel si taoismului filozofic.


61 O noua mostra de reflectie care nu are nimic comun cu doctrina buddhista. Pentru buddhisti am vazut ca reincarnarea este motiv de suferinta. Prin urmare, renasterea intr-o alta lume, fie ea insotita de fapte bune, nu poate constitui telul spiritualitatii buddhiste.


Traducere, cuvant inainte, comentarii si note
de Jean Chiriac